Versuri în culori de toamnă – Gabriela Raucă

Vis de toamnă
Pune-mi, toamnă, la urechi
Struguri galbeni-aurii,
Cum vara-mi punea, perechi,
Cireșele rubinii!
Lasă-mi gândul tineresc,
Ce în cuget mi-a pătruns,
Aerul copilăresc,
În sufletul meu, ascuns!
Dă-mi în pletele de foc
Vraja florilor de tei,
Parfumul din busuioc,
Nu argint de ghiocei!
Mai lasă-mă să visez,
Că trăiesc în poezii,
Tinerețea s-o păstrez
În privirile zglobii!
Așterne în calea mea
Avalanșă de trăiri,
Bucurii ce vor urma,
Nu doar scrise-n amintiri!
Adu-mi, toamnă, de prin vii
O romanță de culori,
Cu parfum de bucurii
Și struguri dulci-acrișori!
Fantezie de toamnă
Făcut-am legământ cu tine, toamnă,
Să port în păr culoarea-ți ruginie,
Cadouri să-mi oferi, cu dărnicie,
Iar gingășia ta, frumoasă doamnă,
A mea să fie.
Cercei să-mi pui, din struguri, la ureche
Și-apoi, la mâini, brățări strălucitoare,
Iar peste umeri, până la picioare,
Un straveziu veșmânt, fără pereche,
Să se coboare.
Cu frunzele, ce cad, să-mi mângâi pasul,
Atât cât vor rămâne răsfirate,
Pe sub copaci, covoarele pictate,
Iar printre ramuri să-și strecoare glasul
Vântul ce bate.
Mi-ai spus, că-mi lași privirile senine
Să fie cât mai mult netulburate,
Iar gândurile-n minte adunate,
Să fie-n vise și dorinți de bine
Mereu schimbate.
Și nu uita, respectă-ți legământul,
Rămâi mai mult, lăsând să mă desfete,
Culoarea ta, pe care-o port în plete,
Iar pe alei, să îmi arunce vântul
Priviri discrete!
Mesaje ruginii
(din volumul “Simfonia Culorilor”)
Mi-a bătut, în zori, o frunză-n geam,
Răscolind al dimineții ceas,
S-a desprins, ușor, de pe un ram
Și-a venit să-mi spună bun-rămas.
A tristeți, culoarea i-a sunat,
Poposind, încet, pe-al meu pervaz,
Din ochi, lacrimi mi-au alunecat,
Lăsând urme calde pe obraz.
Nu a vrut să plece-n drumul ei
Făr’ un semn, pe care să mi-l dea,
Să se piardă-aiurea pe alei,
Până să o țin în palma mea.
Dar într-un târziu, dusă de vânt,
În vârtej de galben ruginiu,
Și-a găsit odihna pe pământ
Așteptând al iernii argintiu.
Am simțit că-i tinerețea mea
În mesajul frunzei din pervaz,
Ce-a lăsat, privind, în urma sa,
Lacrimi calde pe al meu obraz.
Sydney, Australia
