De ce scriu femeile – Prof. Florica R. Cândea despre ”Scrisori pentru Sufletul meu”
Anișoara Laura Mustețiu, ”Scrisori pentru sufletul meu”. Romanian-Australian Book Club, Sydney, Australia 2025,128 p.
Context:
Undeva, în sinea noastră, există un anume sens al existenței, pe care ni-l facem, volens-nolens, unic. Și, astfel, tot ce am auzit și trăit, de-a lungul anilor, cu sau fără stereotipi, simțim nevoia a (ne)împărtăși.
De ce, ne întrebăm, oare e bine, oare nu, să ne înregimentăm, să gândim rigid, sau să ne măsurăm viața, să ne schimbăm felul de a fi și să (ne) reflectăm în propriile trăiri (și să încetăm a ne fi proprii dușmani).
Cu timpul, ne vom da seama cine suntem, doar datorită principiilor pe care ni le asumăm, ne vor fascina schimbările, ne vor fi relevante povestirile iscate, și vom începe să simțim alte atitudini (dintr-un propriu unghi).
Tot așa, ne vom da seama că o călătorie, denominativă ori conotativă, ne va absorbi, ne ca onora emoțional și … sufletul…nu ni se va împotrivi.
Conținuturi:
Unul dintre cele mai căutate, de succes, conținuturi, în zilele de astăzi, sunt cele bazate pe chei, punți, răspunsuri, imaginări etc. pentru sau despre suflet.
Volumul, cu titlul de mai sus, cuprinde în titlu două substantive comune, unul nearticulat, celălalt articulat cu articol proclitic,”l”, la care se adaugă pronumele posesiv “meu” (legate prin propoziția “pentru”).
Anișoara Laura Mustețiu vorbește prin scris cu un Suflet: dar nu unul oarecare:
“12 Scrisori-datate- pentru sufletul meu” (aici intervine o anume adresabilitate “meu”, și o altă adresabilitate “dragul meu Suflet “, reieșind din contexte cât de mult îi datorează autorul unui personaj comun, devenit practic propriu, prin procedeul lingvistic al antonomazei).
“Dragul meu Suflet,
Azi vreau să-ți vorbesc despre rădăcini”.
La prima vedere,”Scrisori” ar însemna o comunicare cu un timbru aplicat și un plic expediat.
Nu!
Aceste “Scrisori “sunt rigori pentru o viață, (ne)trăită de cineva, așa, de luat aminte.
Dar ce e cu sufletul meu?
Pentru că “sufletul”, ca și “scrisoarea, sunt simboluri, ori pretexte, pe care autorul ni le ordonează (să ne fie bine, după ce lui, autorului, nu i-a fost; asta, dacă ne referim la experiențele personale care fac subiectul altor proze).
Ambele substantive, care brodează titlul, sunt plurisemantice și comportă sensuri conotative.
Scrisorile ar putea consfinți sensul unor psalmi, învățăminte iar sufletul capătă sens de un anume personaj umanizat (căreia i se adresează Anișoara Laura Mustețiu).
În decriptarea subiectului ne ajută subtitlul:
“Dezvoltare personală “,așadar o carte iconică, cu adresabilitate unică și precisă:
“just do it”.
Și, astfel, cuvintele sunt totul!
“Suflet drag, Soarele răsare astăzi doar prin cuvintele care le scriu”(ți le dăruiesc ție).
Și, uite așa, sufletul, devenit personaj, destinat scrisorilor, menite a fi călătorit, ar fi fost ancorat unei altfel de călătorii (non solitare, de-acum).
“Dragul meu suflet,
Astăzi e o nouă zi de iarnă australiană” (iubesc explozia de muguri, de flori)
Anișoara Laura Mustețiu este o româncă trăitoare la antipozi (scrie poezie, proză, scenarii ori librete de radio ș.a, nu ne cunoaștem dar “ne știm ” mai bine, deoarece așa ne este orânduit:”Departele” să ne fie “Aproapele”, și nu singularul caz).
“Dragul meu,
Îți mai aduci aminte? (cândva trăiam în colivii nevăzute ale conștiinței).”
În celelalte proze, Anișoara a fost sinceră și transparentă cu descrierea originilor sale (creându-și o consecvență în conturarea personalității).
În prezentul volum și-a găsit “vocea”.
Unică!
Definită!
Eficientă!
Alegerea Sufletului, ca personaj de carte (abscons), umanizează și accentuează o precisă conectare, credibilă și relaționantă.
“Scrisori pentru sufletul meu”… impactante profund care sunt menite a (se) preda exemple, experiențe, emoții, toate motivante.
“Suflet drag, azi te-am simțit mai tăcut ca de obicei” (cât de aproape îți simt prezența!)
Cartea aceasta “merge ” pe firul unui vechi aforism: Învață-te /ajută-te pe tine însuși ” sau din punct de vedere motivațional, mai aproape de noi: “Nu poți opri valurile dacă nu înveți să navighezi”(Jon Kabat Sinn).
“Dragul meu,
Tu știi că tăcerea mea vorbește” (îmi șoptești noi înțelepciuni).
Structura, bine închegată, nu cuprinde salturi, ci oferă sfaturi (prin detalii captivante și sintagme vii).
“Suflet drag,
Astăzi cerul e senin” (te simt ca o frunză care știe să cadă fără teamă).
Concluzii:
Este cert faptul că aceste Scrisori vor aprinde pasiuni și vor stinge tensiuni.
“Dragul meu suflet,
Astăzi este o nouă zi din viața noastră” (cuvintele îmi cad ușor pe pământ, ca petalele unei flori).
Efectul scontat de Anișoara Laura Mustețiu a fost, opinăm, pe lîngă faptul de a stimula “un suflet “, și de a pleda pentru înfrângeri, anxietăți, furii sau compasiuni.
“Dragul meu,
E încă iarnă” (cameliile și-au scuturat câteva petale din florile rozalii).
Scrisorile… care au prins “chip uman”, tindem a crede că au înnăbușit, prin citire, teama, suspansul, tensiunea și slăbiciunea (ca model, vorbim aici de intrigă, luată ca propriu model, în urma propriilor îndoieli).
“Suflet drag,
Azi te-am simțit în freamătul unei petale calde ce a căzut la pământ” (a căzut în tăcere).
Conținutul și firul narativ al volumului nu este doar o înșiruire ori o colecție de fraze.
“Dragul meu, știi, uneori mi-e dor de dorul care mă făcea să tresar” (mi-e dor de mine).
Dacă lecțiile… pentru suflet… vor fi fost învățate, e vremea cititorului să își “facă” temele. Doar așa va putea să se identifice, să empatizeze și să memoreze “Scrisori pentru suflet “.
.
“Dragul meu Suflet, gânduri cu trup de păsări desenează imagini gingașe “(aripile le fâlfâie fin).
Cursivitatea și fluiditatea “învățămintelor” care se vor fi desprins din volum, rezultă din limbajul imersiv, din forța trăirilor propuse și măiestrite în pagini.
În acest volum a fost eliminat artificialul iar fluxul pare a fi desprins din diverse scene, spre a crea, oarecum, efecte de ghidare a cititorului sau unicului beneficiar, sufletul(meu).
“Sufletul meu iubit,
Tu ești viață!
Tu ești miracol !
Tu ești răspunsul la întrebarea pe care o port de atâta timp:
De ce sunt eu aici?
Sunt aici ca să simt!
Ca să creez!
Ca să iubesc!
Cu recunoștință,
Eu-cea care te-a uitat uneori, dar care a știut întotdeauna să te regăsească”.
Da!
E un final (ne)așteptat, depinde acribia cititorului de a decripta!
Dacă e Scrisoare sau Monolog interior, tot cititorul sau critica literară, va decide.
Muzica literelor deschide o “Autobiografie” bazată pe fantezia memoriei (filtrate prin frânturi de viață).
Un gen “romance” pentru fotoliul preferat, bazat pe comunicare.
Ca un îndrumar perfect pentru minți deștepte și capabile să deslușească fire narative!
La imperativ!
La vocativ!
Dar …în tăcere…de femeie!
Originală și motiva(n)tă!
Prezentul volum atrage nu doar prin conținut, ci și prin formă (rozaliul copertelor inspiră la calmul dragostei).
Prefața semnată de Prof. Aurelia Rînjea pledează pentru lectură, iar opiniile deschise, de-acum, se vor a fi o altă Scrisoare (a 13-a) către un Suflet!
Cu nume – Anișoara Laura Mustețiu- care își încheie discursul prozelor romanțat- poematice, cu spicuiri din vasta biografie de creație, la jumătatea anilor, care au de-acum, un compagnon, Sufletul.
A consemnat Prof. Florica R. Cândea
membru UZPR Filiala Arad
