UN MUNTE DE IUBIRE - Prof. Aurelia Rînjea

Cu mare bucurie vă prezint azi, o scriitoare despre care am mai scris, dar care iată, vine cu darul său de suflet, oferindu-ne șansa de o cunoaște și de a evada în universul său poetic!

CĂTĂLINA ENE ONEA, născută la Câmpina, județul Prahova, este scriitor, jurnalist cultural și profesor de limbi străine și interculturalitate.

Absolventă-șefă de promoție a Colegiului Național „Ion Luca Caragiale” Ploiești și doctor în literatură interculturală, predă germană interculturală la Universitatea Humboldt și Education First, precum și limba română ca limbă străină la ICR „Titu Maiorescu”. Scrie în patru limbi, română, engleză, germană, spaniolă, coordonează rubrica „Cooltura” în Revista Conștiința și este distinsă cu premii importante, între care „Adrian Marino”, Premiul Național „JUNIOR” și Premiul Ambasadei Germaniei.

Am descoperit-o pe CĂTĂLINA ENE ONEA prin cartea intitulată INTERCOOLTURAL,apărută la Editura Conștiința Cărții, Ploiești, 2018. O carte de excepție, cuprinzând Sensuri, Reflecții, Perspective, împreună cu care am călătorit, am fost la spectacole, la târguri de carte și Festivaluri și am trăit împreună viața în stil flamenco. O carte frumoasă și rotundă, care contura din plin personalitatea autoarei cât și profilul literar al acesteia.

Încă de atunci am înțeles că autoarea, scrie pentru că știe că doar prin scris viața triumfă și capătă culoare. Scrisul său este simțire, este emoție, este o eliberare personală a unor trăiri la nivel existențial. Citind, am simțit cum autoarea scrie dintr-un imbold lăuntric, într-o căutare de sine, care se suprapune, se contopeşte cu existenţa însăşi. Cartea, mai mult decât un jurnal de călătorie, se baza pe corespondențele culturale pe care autoarea le avea la Revista Conștiința, încă din anul 2011, unde a pus bazele rubricii permanente de autor „Cooltura”, cu articole de corespondență din străinătate, pe teme interculturale, ce fac trimitere și la titlul cărții.

Spuneam atunci, că acel volum este o carte de vizită a autoarei pentru viitor, un cod personal de identificare a gândirii sale, antrenate în procesul asimilării lucrurilor frumoase și de valoare, cât şi în cel de dăruire cu bucurie a acestora semenilor! Și am avut dreptate!

I-am urmărit demersul literar și iată că în acest an, pe 6 decembrie, 2025, la Târgul de carte Gaudeamus de la București, a avut loc lansarea volumului ,,L.U.N.A – La Umbra Noilor Amintiri” – Editura EIKON, București, 2025, eveniment care marchează 25 de ani de la debutul ei editorial, cu volumul ,,Jocul silabelor” și la care au participat: Ana Blandiana, Irina-Margareta Nistor și Valentin Ajder, editorul cărții, bucurându-se și de momentul muzical realizat de Cristian Duca.

Superb dar oferit de Sărbători! Volumul L.U.N.A este o adevărată bijuterie literară și cu o grafică încântătoare, realizată de Bianca Preda.

Frumoase și anticipative sunt cuvintele Anei Blandiana, despre cartea sa de debut, JOCUL SILABELOR, Ed. Astra, 2000: „Îi doresc Cătălinei Ene, autoarea plină de sensibilitate și grație a poemelor strânse în această carte, să debuteze într-un moment norocos, în care astrele nehotărâte între milenii să-i privegheze rostirea și să facă să se întoarcă spre ea, gândul atent al celor pentru care poezia poate salva lumea” (pg. 5)

Subtil, autoarea ne dirijează ochii sufletului, trecându-ne prin etape ale creației sale, prezentându-se, încântându-ne, dăruindu-se: „eu sunt omul care se naște / eu sunt omul care trăiește / eu sunt omul care iubește / eu sunt omul care moare // aceasta este viața omului / se naște / iubește / și moare” (INTRO) (pg. 7).

Un cuvânt de început, „… și mii de secunde s-au scurs în eter de când ultima slovă a fost așternută aici… […] …Mi-e dor să pot să nu-mi mai fie dor de mine…” (PROLOG, din vol. Timp contra timp, Ed. Confession, Ploiești, 2004) (pg. 9), într-o regăsire de sine, trăind amplu și frumos prezentul.

Autoarea ne oferă Selecții din volumele ei, cu emoția revederii, a trăirii unice prin Cuvânt: „Azi, noi suntem magelani ai cuvintelor, / înconjurând pământul de silabe, / în încercarea de a descoperi / vocabularul limbii unice, universale” (PĂMÂNTUL DE SILABE, din vol. Jocul silabelor, Ed. Astra, Brașov, 2000) (pg. 11).

Ne vorbește și de astă dată despre dans, fericire, dragoste, acasă, cu dor infinit de libertate: „Câtă libertate poate oferi dansul, cât spațiu pentru a-ți întinde aripile, pentru a-ți lua elan în zborul spre adevărata matcă a trupului.” (DESPRE DANS, din vol. 33, Ed. Eikon, București, 2022) (pg. 19).

Și frumos ne surprinde și ne face loc în gândurile sale: „De la mine până la tine / mai e timp, /preț de o sărutare, / de încă o întrebare. // Îmi las gândurile / să cadă în palma arcuită, / ca niște petale de flori. // Ce păcat că doar florile gândului trecut // aveau parfumul gândurilor tale…” (IMPAS, din vol. Poeme în oglindă, Ed. Alt Vision, Ploiești, 2001) (pg. 26).

Volumul respiră frumusețe și candoare: „Emoția primului „te iubesc”, venit parcă de dincolo de tine și spus persoanei care nu înțelege ce face cu inima ta; ori surpriza acelui te iubesc, auzit în cel mai neașteptat moment posibil, ca de exemplu în timp ce-ți cauți mărunțiș să plătești o legătură de pătrunjel sau când aștepți plictisit la semafor într-o intersecție prăfuită, poate chiar în mijlocul străzii, într-o zi de joi…” (DESPRE DRAGOSTE, din vol. 33, Ed. Eikon, București, 2022) (pg. 30).

Mini poeme sclipitoare, pline de esență vie, din care inpirăm frumusețea condensată în ele. Și inevitabil LUNA:

„Nu, n-am să te uit / pentru că ai uitat că / aniversarea mea / este în fiecare zi cu / lună nouă. / Și că discul Lunii / este felia de tort / pe care ți-aș oferi-o. / Tu mi-ai spus să te uit, / Dar NU, n-am să te uit”. (EFECT CONTRAR, din vol. Jocul Silabelor, Ed. Astra Brașov, 2000) (pg. 40).

Prezentată ca fiind, Luna: „plasă de salvare”, „formă de fericire”, „pandantiv”, „leagăn al fericirii”, (DESPRE LUNĂ, din vol. 33, Ed. Eikon, București, 2022) (pg. 41), până s-a identificat cu ea. Și ce frumos ni se confesează, că dacă va avea o fetiță îi va pune numele de Luna. Căci Luna este numele ei al doilea!

CĂTĂLINA ENE ONEA, precum un personaj de basm, privește retroactiv și vizionar totodată viața, numai că povestea este reală: „Nimic nu mai este ca odată // Pentru că atunci, în mii și mii de curcubeie, / zâmbetul meu era pereche cu al tău / iar poezia nu sângera de dorul clipelor pierdute”. (TIMP CONTRA TIMP, din vol. Poeme în oglindă, Ed. Alt Vision, Ploiești, 2001) (pg. 45).

Trăiește amplu, într-o discursivitate permanentă a ideilor, care se întorc mereu spre ea. „În ziua cu cele patru anotimpuri / așteptam să răsară soarele / din cele patru zări deodată / Și știam că tu vei veni, (Doamne), / Lăsând toate ploile în urma ta… // Era ca și cum mă aflam în centrul Universului / centrul unui ochi atotștiutor” (O ZI CÂT O VIAȚĂ, din vol. Poeme în oglindă, Ed. Alt Vision, Ploiești, 2001)(pg. 50).

Totul este căutare, edificare, muzică lăuntrică, cu ecouri ce vin spre noi: „…Nu pot să-mi dau seama unde se duce fericirea. La stânga sau la dreapta de mine? Merg… Alerg… Iubesc… Doresc… Trăiesc…” (CONCERT DE GÂNDURI / SEMIOTICA IUBIRII, din vol. Timp contra Timp, Ed. Confession, Ploiești, 2004) (pg. 56).

Și cum însăși lansarea volumului este un prilej de sărbătoare, de „Întoarcere Acasă”, în reflecțiile autoarei găsim simbolul acestui miraculos loc ființial: „Ce este, deci, acasă, mă întreb? / Un loc, un fapt, o stare? / Un gând, o imagine, o amintire? / Poate o idee pe care o purtăm cu noi? În noi?”… […] …„Un prag, un hop, o probă? / O speranță, un dor, un vis? / O iluzie? / Filozofia unui cuvânt imaterial căpătând valențe de cochilie sufletească” (DESPRE ACASĂ, din Vol. 33, Ed. Eikon, București, 2022) (pg. 67).

Întrebări existențiale profunde la care caută răspuns: „Ai avut vreodată senzația că zbori fără aripi?… […] …Ai visat vreodată materia descompusă?… […] …Ai știut când te-ai născut?… […] …Unde se naște nemurirea și unde moare absolutul?… […] …Pentru ce existăm?… […] …Pentru ce respirăm?… […] …De ce pun atâtea întrebări?… […] …Oare de ce nu știu că toate au același răspuns? / De ce ne-am născut?” (SCRISOARE IMAGINARĂ, din vol. Dincolo de ecou, Ed. Confession, Ploiești, 2002) (pg.71)

Și ele cuvintele, dragele de cuvinte, vii, o însoțesc în periplul ei literar artistic: „Cuvintele încă privesc / contrapagina iubirii… / gândul este deja acolo, / întregind simbioza poetică… / chin de idei; / răspunsul unui refugiu virtual / ecou de după ecooouu” (CONTRAPAGINĂ, din vol. Dincolo de ecou, Ed. Confession, Ploiești, 2002) (pg. 75)

Și cu o privirea atotcuprinzătoare, în EPILOG, autoarea concluzionează: „creatori de dragoste suntem / când ne privim în oglindă / și ne vedem sufletul / răsfirat pe umărul celuilalt / o evă / zămislită din coasta lui adam / un adam / veșnic subjugat evei / preluat de la monalisa / chiar înaintea propriei nașteri… […] …mă privești cu sufletul / iar eu te întreb / nu-i așa că dacă nu m-ai fi găsit la începutul lumii / nu ai fi avut acum motiv / să mă cauți” (ADAM ȘI EVA) (pg. 82).

Cu un CV literar generos, CĂTĂLINA ENE ONEA este autoare a mai multor volume de poezie, eseu, proză și corespondență culturală, cu participări la lucrări colectiv, scrie în limbile română, engleză, germană, spaniolă, fapt care ne bucură și o felicităm pentru aportul ei la cunoașterea valorilor noastre culturale românești în lume.

Volumul L.U.N.A. are o scriere precum o broderie filigran, realizată din fire de Lumină și Iubire, din Cuvintele vii, din trăirile autoarei, împletite și cuprinse în această carte, prin care respiri rafinament, esență, bucuria de a vedea frumosul acolo unde este, ea însăși fiind o prezență specială și inedită în Spațiul Literaturii Românești Contemporane.

Autoarea vine cu un stil personal, un cod celest pe care l-a decriptat și l-a însușit, cu care a fost dăruită de Dumnezeu.

Cum să nu te bucuri, când vezi suflete frumoase care se dăruiesc pe sine, precum într-un puzzle cu preocupări adiacente, care împreună realizează un Munte de Iubire și de Dăruire. Conexiunea autoarei cu cititorii este atât de firească, precum o „poezie între EA și NOI”.

Întâlnim aici, în acest volum, ca și în celelalte, o poetică a spontaneităţii, o proiecție de stări cu bătaia de inimă, care scrie cu trăire autentică, un mod de regăsire, de autoreflexivitate, pentru că viaţa este un jurnal în care scrii cu Dumnezeu de mână.

Mulțumim CĂTĂLINEI ENE ONEA, pentru minunatul său dar oferit cititorilor de Sărbători, dorim viață lungă cărții prin cititorii ei și așteptăm cu bucurie următoarele sale apariții editoriale! MULȚI ANI CREATIVI ÎN LUMINĂ ȘI IUBIRE!

Prof. Aurelia Rînjea