Prea puțin ne facem timp pentru a admira frumusețile care ne înconjoară. Ne oprim rar să ascultăm oamenii care ne oferă lumină prin harul lor – acele suflete care au darul divin de a transforma dorul în armonie și suferințele în artă, fie că vorbim despre muzică, literatură sau pictură.
Printre acești oameni rari s-a numărat și Seva Popa, românca din Australia, a cărei voce de privighetoare a avut darul de a încânta inimile celor puțini, dar norocoși oameni, care au avut privilegiul să o asculte.
Seva s-a născut la Galați, dar soarta a purtat-o departe de România, în îndepărtata Australie. Cu aproape trei decenii în urmă, a venit cu soțul ei Sorin Popa în Brisbane, apoi s-au mutat în Orange, iar mai târziu, după despărțirea de soțul ei, Seva și-a găsit un loc în pitorescul Mudgee, o regiune din NSW cunoscută pentru viticultură. Era foarte muncitoare și plină de entuziasm, cum spun cei care au cunoscut-o. Lucra la ferme sau la podgoriile de viță-de-vie, trăindu-și viața cu credința în Dumnezeu și cu un dor necontenit de țara mamă. În dragoste nu a avut prea mult noroc și, adeseori, își găsea alinarea dorurilor cântând. În fiecare dimineață hrănea păsările și în clipele de singurătate se alinta cu iubirea unei pisici, pe care o considera un prieten de suflet.
Viața Sevei nu a fost ușoară. A cunoscut mai mult singurătatea și dezamăgirile, dar niciodată nu și-a pierdut speranța. Oamenii spun că avea un zâmbet cald și răzbătea peste greutăți purtând în piept optimism și credință.
În anul 2021, împărtășea aceste sfaturi prietenilor:
„Nu arunca cu piatra ci mai bine / Ridică pe acel ce a căzut / Căci dragostea ne-nvață să iertăm / Iar Dumnezeu din ceruri te-a văzut!” (de Maria Luca). Și avea mare dreptate.
Cu un an înainte, Anișoara Herdi din regiunea Brisbane, a invitat-o pe Seva să cânte la un eveniment românesc. Între ele s-a înfiripat o prietenie frumoasă.
Am întrebat-o pe Anișoara Herdi, cum ar putea să o descrie în câteva cuvinte pe Seva. Și ea mi-a răspus ”era dulce la vorbă, o ființă cu un suflet de aur care a trăit mai mult să ajute pe alții și rareori se gândea la ea.”
Muzica i-a fost glasul inimii. Prin cântecele ei, Seva transmitea sentimente profunde de iubire, de suferință și dor, dar și de veselie, atunci când invita oamenii să se bucure de clipele vieții. A compus și a interpretat melodii populare născute din dragoste pentru locurile natale, pentru satul românesc și tradițiile străbune.
În 2006, a creat un colaj de cântece populare din Galați, iar de-a lungul anilor a cântat piese din repertoriul unor mari artiști precum Maria Ciobanu, dar și piese proprii: „Astăzi tot satul mă întreabă” (2011), „Mă uit pe-ascuns peste gard” (2011), „Hora, asta îmi place mult” (2015) și „N-am gândit la vremea mea” (2015).
Adeseori, își cânta durerea…
”Inimioara mi se frânge și n-am la cine mă plânge, când mi-e dor de cineva, plâng și-mbrățișez perna…Amărât mi-e sufletul meu, printre străini îmi este greu” (N-am gândit la vremea mea, 2015).
„Viața nu o poți cumpăra” spunea Seva. Și câtă dreptate avea…
Link YouTube: Seva -Viata n-o poti cumpara
Seva Popa
Chiar și în anul 2024, când medicii îi spuseseră că mai are doar câteva luni de trăit, Seva continua să aibă încredere în viață și să viseze. Visa să-și revadă sora. Și mai visa ca, odată, cântecele ei să fie ascultate de români.
Prietena ei, Anișoara Herdi împreună cu alți români s-au mobilizat pentru a-i împlini dorința. A fost o luptă contra timpului, cu documente, acte de pensie, pașaport și un bilet de avion costisitor. În dureri crunte provocate de cancerul ajuns în ultimul stadiu, Seva a găsit puterea să străbată oceanele într-o călătorie istovitoare de aproape 30 de ore.
Anișoara Herdi mi-a mai destăinuit …”în ultimele ore, în aeroport, am văzut-o pe Seva căpătând puteri miraculoase. Și numai Dumnezeu a putut să o ajute să îndure acea călătorie, grea și pentru un om sănătos.”
La sfârșitul lunii ianuarie 2025, Seva a ajuns acasă, în România. Cu ultimele puteri, și-a revăzut familia și a trăit ultimele săptămâni acolo unde îi era sufletul, lângă sora ei, în țara pe care nu a încetat niciodată să o iubească.
Pe 1 februarie 2025, la un eveniment românesc din Brisbane, Aurelia Noran și Romanian Association Brisbane au continuat să adune fonduri cu cântecele Sevei. Câștigul a fost trimis pentru a o susține în România. Sufletul Sevei s-a mai luminat încă o dată cu bucurie, aflând că oamenii i-au prețuit cântecele. Apoi s-a stins din viață, la vârsta de 62 de ani.
Femeia cu glas de privighetoare a cântat până în ultima clipă. Pe ultimul ei drum, Seva a fost îmbrăcată în costum popular românesc. Un simbol al iubirii ei pentru tradiție, pentru rădăcinile sale. În urma ei și-a lăsat ecoul cântecelor și un mesaj care merită să fie reținut: să iubim viața.
Poveste ei mi-a atins inima și mie. Cu toate că prea târziu. M-aș fi bucurat să o întâlnesc pe Seva mai devreme, să-i aud glasul de privighetoare la evenimentele noastre din Sydney, să-i cunosc bunătatea inimii. Povestea ei îmi aduce aminte cât de important este să fim mai atenți la cei din jur, să-i ascultăm, să-i apreciem și să-i iubim mai mult. Să ne bucurăm unii pe alții cât încă mai suntem pe lume. Și să prețuim oamenii care ne oferă lumină din frumusețea sufletului lor.
Niciun act de bunătate, oricât de mic, nu este vreodată irosit, spunea Esop. Uneori, sprijinul binefăcător al celor din jur poate transforma destinul unui om, ajutându-l să-și împlinească cele mai mari vise. Un exemplu grăitor este Anișoara Herdi și prietenii ei, ale căror eforturi neobosite au reușit să-i împlinească Sevei ultima dorință, de a-și revedea încă o dată sora.
Bunătatea umană rămâne printre noi o binecuvântare divină, o lumină caldă de care unii oameni au nevoie cu disperare. Seva Popa nu mai e printre noi, dar cântecul ei rămâne. Și, poate, dacă ne oprim o clipă să-l ascultăm, vom învăța să prețuim mai mult darul vieții.
Anișoara Laura Mustețiu
21 Februarie 2025
