Poezii din ciclul ,,Amintiri despre tine,, inspirate de marele Eminescu – PETRU GORON
Sultanului Baiazid
(răspunsuri la Scrisoarea a lll a, tălmăcitor de vise)
Un Sultan dintre aceia care stau în …..Topkapîc
Printre Zâne și Cadâne stapânite de-un Eunuc
Printe vise cu Profetul cu Sultani și ierniceri
Toți plecați în drumuri pulberi secondați de mari Viziri
Ostenit de-atâtea snoave povestite de femei
Fiecare cu feciorul sau cu zâna, puradei
Cade-n patima iubiri feremecat de Malcatun
A Șeicului copilă care șade-n geam în turn
Pe-a Șeicului copilă, chiar frumoasa Malcatun
Fără visul cu Profetul, Baiazid de n-o zăreai
Grațioasă, mlădioasă ca o creangă de alun
Fără dragoste lumească, Tu războiul nu-ncepeai.
Dar pricepe de îndată că-i un semn de prevestire
Și promite lumea toată, ți-o voi pune la picioare
Papei cu-a lui trei coroane îi promite din pervaz
Calul meu din ieslea Romei va mânca al tău ovăz
Chiar întreg Aliotmanul se îndreaptă spre apus
Tot ce stă in umbra Crucii el se jură c-a răpus
Doar un Ciot îi pune piedici Lui și altor mari Șeici
Ce-i arată cu toiagul calea să plece deaici
Moșu-i spune cu glas moale scoalăătee, e doar un vis
Nu e Raiul e Pământul, doar te crezi în Paradis
Te-a purtat în zări departe chiar la Mohamet în cer
Să-i promiți chiar lumea toată să i-o duci la Eschișer….
El visează mai departe, si se întinde vultureste,
Împarati și Regi cu Cruci, cavaleri cu lucii zale si oșteni
Să dea-n piept cu stegul verde și purtat de biruințe
Să le schimbe a lor coroană într-o ramură de spini…
Pe-un alt tărâm, pe-o altă stea
(Luceafărului de seară)
Doi ochi superbi ce te vrăjesc
Te fac să uiți ce-i pământesc
Ei te trimit într-o poveste
În care viață nu mai este,
Cu zmei răi, cu zâne bune
Ce doar bătrânii o pot spune
Despre-un voinic adevărat
Ce chiar cu zmeul s-a luptat,
Ce-a căutat pe altă lume
O prea frumoasă așa ca tine
O mândră fată de împărat
Pe care zmeul o luat,
Pe alt tărâm, e-o altă stea
Să-ți vadă ochii-n cer ar vrea
Să te găsească acolo-n prag
Tu să-l primești cu dor și drag,
Femeie ochii tăi zâmbesc
În zi, în noapte strălucesc
Ce mi-ai făcut când m-ai privit
Încerc să uit sunt istovit,
Ochi verzialbaștri fermecați
Ce lasă jale între bărbați
Te fac să uiți de viața ta
De tot ce-i bun, ce-i rău în ea,
Nu ști ce ești ce te-a răpus
Cu ochii aprigi spre apus
Ce te-au vrăjit, te-au alungat
Să uiți că ești cu adevărat.
