”Floare R. Cândea nu-şi arată regretul clipelor rămase neconsumate la valoarea lor temporală, având, acum, o locuinţă în chiar interiorul cuvintelor, în care face curăţenie, drăgălindu-se cu adolescenţa acestora şi mimând o fermecătoare iubire cu masculii acestora. Cuvintele sunt alintate, sunt supuse jocurilor erotice, sunt fericite în infidelitatea lor existenţială, pură şi rece.” – Anton Ilica, 2016
ține-mă de mână… iubite…
desprind
din poveste
cum de dinaintea
somnului
trăiam ca o linie
punctată
pe un fir
imprevizibil
fir…
acțiunea ne era aritmică
fără timp
fără tuș
acuș
mă voi cununa
cu tine
Povestea mea
cu câlți din podul tălpii
ascuțite de sabia nuanțelor
și-atunci
tu
vei pune o pecete
cu semințe de mac
să mă tac din tine
povestea mea …
ține-mă de mână…. iubite…
și-atunci, am devenit poveste …
pe frunte-mi asudară plopi în creste
și marea-n volbură se cam scălda
ce buruiană… ce nisip
ce grote
gemeau, iubite-n steaua ta…
pe pleoape se dansau furnici
în somnul lor de cățărare, mic
le era jocul
tu, să știi…
întotdeauna semnele … sunt vii…
eu, am să mă ascund cam pe la răsărituri
cum berze pleacă pe la scăpătat
să fiu când fără de ieșiri
când fără de intrări
dar, singură
la pomul … lăudat…
iubite,
de -o să mă întorc… zănatice săruturi
brădează corpul amețit de somn …
mai vino ….
în pridvor de pasageri…
cu mâine în miros de-alaltăieri…
Versuri din cartea ”OUT/IN înafara mea și IN/OUT cu mine”, Editura Gutenberg Univers, Arad – 2022
Distribuie mai departe
