POEZIE DESPRE IUBIRE
Dacă pleci ia-mă cu tine,
Stau pe-o geană cocoțată
Îți e viața zbuciumată.
Dacă stau voi sta cu tine
În penumbra unui gând
Cuminte, dar, știi tu bine,
Sunt o mare sub pământ.
Mă tot zbat ca o sirenă
Între lumile adverse,
Sunt o dragoste perenă
Poți să mă cultivi pe creste.
Mă agăț ca un ciulin
De sacoul tău, de buză,
Am și sticla cu pelin
Când o beau mă simt intrusă.
Mă mănânci pe săturate,
Sunt desertul interzis.
Mă remarc în miez de noapte
Când îți strălucesc în vis.
Când mă vrei, când nu mă vrei,
Când te vreau, când râd de tine
Ne lipim de cer cu clei,
Ne prefacem în praline.
Hai, dă-mi mâna, sări obstacol,
Vezi pe cer o stea mai mare?
Urc pe-o scară cu miracol
Și ți-aduc o înserare.
Știu, e-așa o nebunie,
Ne tot împărțim în două,
Mă îmbrac în poezie,
Mă machiez cu stropi de rouă.
Am pe gene praf de zână
Dat așa la întâmplare,
Haide, ține-mă de mână,
Vreau să cucerim un soare.
