Poezie despre credinta
Nu-i loc pe lumea-aceasta mai frumos
Decât, aici, în mijlocul pădurii,
Măicuța Sfântă și Iisus Hristos
Primindu-ne-n lumina bătăturii
Cu brațe de Iubire și de Pace,
Vorbindu-ne în limbile-ngerești,
Atât de-adânc, de simplu, de vivace,
Că n-ai mai vrea nicicând să-i părăsești!
Ce mult tânjesc să pot să stau și eu
Cu Sfinții* în lumina bătăturii,
Să scriu doar ce-mi șoptește Dumnezeu,
Și-apoi s-adorm sub brazdele-arăturii.
În timp ce sufletul, desprins de lut,
Se-ntoarce viu în sânul Veșniciei,
Despovărat de tot ce l-a durut
Și-nveșmântat în giulgiul Poeziei!