Să cânți cu dor
Un lăutar din cei de soi,
Ce-a apărut mai nou la noi,
În seară cânta la chitară,
Și dimineața la vioară,
E cel mai mare chitarist,
Chiar și-n orchestră e solist,
Când chipul ți-a văzut la gală
Cu ochii verzi-albaștri-n sală,
Privind la tine a amuțit,
Din coardă-i doar un scârțăit,
Iar când să-nceapă a vrut din nou,
Chitara-i suna a banjou,
Concertul liric l-ai oprit,
De ochii ți s-a-ndrăgostit,
Ochi verzi-albaștri, chipul tău,
L-a aruncat în neguri, hău,
Chitara jos a pus deodată,
Și a început să-ți cânte iată,
Despre doi ochi strălucitori,
Ce-i vezi și apoi ai vrea să mori,
Povestea-ți s-a viralizat,
O știu de acuma toți în sat,
Și toți se miră până-n seară,
De ce ai cântat tu la chitară,
Cânta prin crâșme, pe alei
Și se gândea la ochii ei
Un cânt cu jale de cu seară,
Voia să-i vadă lucind iară,
Cu ochii după ea prin cer,
Și-un cântec pentru a ei mister,
S-o mai privească-o dată-n zare,
Cum ochii ei lucesc sub soare
Din cartea de poezii ”Mi-e dor de Tine, știi prea bine… O carte de poezii pentru femei”
Editura Muzeului Național Brukenthal
Sibiu, 2024
